După Gică Popescu, și Rapid atacă faptul că societățile private se luptă cu ONG-urile care susțin echipe din bani publici

Subiectul finanțării cluburilor din Liga 1 readus în discuție de Gică Popescu și Marian Mihail

Problema diferențelor dintre finanțările publice și cele private pentru cluburile din Liga 1 a fost redeschisă de Gică Popescu, președintele Farului Constanța. Într-o declarație pentru Gazeta Sporturilor, Popescu a criticat situația în care echipele cu forme juridice diferite beneficiază de tratamente financiare distincte din partea autorităților publice.

„Am stat de vorbă cu prim-ministrul Marcel Ciolacu și i-am spus, după o discuție cu echipele de Liga 1, că mi se pare injust ca finanțarea cluburilor în general să fie diferită în funcție de forma juridică cu care este construit fiecare club în parte. În Liga 1 suntem 8 SA-uri (societăți pe acțiuni) și 8 ONG-uri (organizații neguvernamentale). ONG-urile pot să ia bani de la administrația publică locală, SA-urile nu.

Eu cred că asta este concurență neloială și discriminare ca unii să poată să ia și unii să nu poată să ia. Dacă ne uităm mai bine, performanța o fac echipele cu SA-urile. Cred că anul trecut, din cele șase echipe din play-off, cinci erau SA-uri!

Mi-e greu mie să mă bat cu U Cluj, care în fiecare an primește 4 milioane de la primărie. Iar eu, Farul, nu primesc niciun leu!”, a afirmat Gică Popescu.

Intervenția Rapidului și criticile lui Marian Mihail

Marian Mihail, directorul executiv al Rapidului, a intervenit în această dezbatere, sprijinind punctul de vedere exprimat de Popescu. Oficialul Rapidului a subliniat faptul că această situație creează o competiție inegală între echipele finanțate din bani publici și cele care se bazează exclusiv pe fonduri private.

„Am văzut afirmațiile domnului Gică Popescu. Am citit, de fapt. Cele legate de finanțările echipelor. Inclusiv reacțiile de la U Cluj și pot înțelege că fiecare își apără zona, ceea ce mi se pare normal să fie așa, dar trebuie să ne raportăm la aceeași realitate până la urmă.

Până să ajungem la discrepanța sesizată de dumnealui, bani privați versus bani publici, mie mi-e greu să înțeleg altceva: cum mai poate, în 2025, să fie compatibil fotbalul profesionist cu activitatea non-profit? Aproape jumătate din cluburile din Liga 1 sunt ONG-uri, sunt entități non-profit. Deci nici nu putem vorbi de patroni, de rentabilitate…

Noi, Farul, Craiova, cei care suntem societăți pe acțiuni, lucrăm pentru profit, iar ceilalți pentru ce? Pentru binele comunității? Deci și dacă ar fi finanțate exclusiv din donații și sponsorizări din bani privați, tot rămâne anomalia non-profitului, este lipsit de sens să investești într-un ONG.

Bun, am ajuns aici pentru că Legea Sportului după care ne ghidăm chiar este una învechită, anul 2000, chiar dinaintea aderării la UE. Dacă e adoptată în 2000, probabil reflectă realitatea societății din anii 90. Or, atunci eram străini de noțiuni precum beneficiari reali, concurență, ajutor de stat și așa mai departe.

Dar suntem în 2025, unde e sistemul concurențial? Sunt milioane de lei bani publici în concurență cu bani privați. Domnul Popescu chiar a fost finuț când a spus 4 milioane de lei la Cluj, pentru că aceea a fost suma din 2022. În 2023 au fost 11 milioane de lei de la autoritățile locale, informațiile sunt publice.

Dacă îmi aduc aminte corect, la Timișoara primarul Robu a oprit finanțarea la acel ultim ACS Poli după ce a întrebat Consiliul Concurenței dacă este în regulă cum se dau banii la echipă. I s-a răspuns că din punct de vedere concurențial nu este normal și a decis să spună STOP.

S-au pus niște limite pe natura cheltuielilor, nu poți plăti de exemplu salarii din bani publici decât într-o anumită cotă, dar supravegherea e aproape inexistentă. Niciodată banul public nu va fi la fel de urmărit ca banul privat, adus de investitor de acasă, din banii munciți”, a declarat Marian Mihail.

Contextul general

În trecut, au existat discuții similare în legătură cu finanțările publice ale unor cluburi din Liga 1, printre care Sepsi, susținută din fonduri de la Budapesta, și FC Voluntari, finanțată din bugetul local al primăriei ilfovene. Situația este considerată de mai mulți oficiali ai cluburilor drept una care necesită clarificări legislative pentru a asigura condiții egale pentru toate echipele din competiție.

Sursa: www.digisport.ro


Urmărește știrile desprerapid.ro și pe Google News