La Rapid, unul dintre punctele apreciate la început de orice antrenor ajuns în Grant a fost acela că i se oferea toată libertatea atunci când venea vorba despre echipă. Ce jucători să ia în lot, cine să fie pe teren, care să fie schimbările făcute la meciuri.
Pe parcurs, când lucrurile nu mergeau bine, fiecare dintre ei a încercat să direcționeze din responsabilitate către conducere. Cea vizibilă și palpabilă, adică Victor Angelescu, și cea nevăzută, dar simțită, Dan Șucu.
La fel a procedat în ultima perioadă Costel Gâlcă. Când a fost evident că obiectivul nu se va îndeplini și el va pleca de la Rapid, a făcut mai multe afirmații care s-au vrut fără ocolișuri, dar, de fapt, nu a spus mai nimic concret. A lăsat să se înțeleagă.
Marea dramă la Rapid este că pe lângă dezamăgirea proprie că nu există succes, deci nici prime de obiectiv, prea puțini oameni din conducere au suferit pentru performanța sportivă. Lui Victor Angelescu, această stare de fapt, pare că-i convine pentru că an de an se întâmpla la fel.
Textul integral poate fi citit pe site-ul sursă: www.digisport.ro