Mihai Ioan, cunoscut drept „nea Mache” în rândul suporterilor Rapidului, a primit recent o tricicletă electrică pliabilă, achiziționată prin fundația Mobexpert la inițiativa acționarului majoritar al clubului, Dan Șucu. Această donație vine în sprijinul fostului lider al galeriei Rapidului, care, din cauza complicațiilor diabetului, a suferit mai multe intervenții chirurgicale.
Mihai Ioan a explicat cum a ajuns să fie diagnosticat cu diabet: „M-am ales cu un diabet din ’88, de când m-a luat Securitatea, că spuneam bancuri cu Ceaușescu”. A adăugat că: „Eu sunt bolnav cu picioarele. La vârsta mea e bine, că mai toată lumea are probleme la mansardă. Am fost actor, făceam bancuri politice cu Ceaușescu și pe la petreceri le mai spuneam. Îl mai și imitam. Cineva m-a turnat și în octombrie ’88 m-a ridicat Securitatea și m-a băgat la beci”.
Consecințele au fost severe: „M-am speriat, nu știam ce o să urmeze și asta mi-a declanșat un diabet. Nici n-am știut că-l am. L-am dus așa când eram tânăr și aveam spectacole și turnee, dar odată cu bătrânețea s-a agravat. Am făcut o neuropatie diabetică, care a dus la o infecție a unuia dintre picioare, o chestie care li se întâmplă des diabeticilor. Și cu timpul lucrurile au degenerat, am suferit 5 operații la picioare, dintre care 3 amputări, două degete și o bucată din talpă la piciorul stâng. Plus operație de menisc și cartilagiu la genunchiul drept”.
Dificultățile zilnice sunt evidente: „Pentru mine, orice pas e un calvar! Și acum am dureri mari, chiar și când stau, dar când mă deplasez e și mai rău. De aceea nici nu prea mai ies nici la plimbare, fiindcă nu pot să merg nici cu cârjele mai mult de 50 de metri. N-am mai ieșit la o plimbare de un an și 4 luni. Am mai coborât, foarte rar, numai până în fața blocului, să stau afară pe o băncuță din părculețul de lângă noi”.
Mihai Ioan a relatat că a avut o tricicletă, dar dimensiunile acesteia au făcut-o dificil de utilizat. Despre gestul lui Dan Șucu, a spus: „Domnul Șucu, Dumnezeu să-i dea sănătate pentru ce a făcut pentru mine dar și pentru Rapid!, că fără el eram gata, cred că a auzit de mine și s-a gândit să mă ajute cu această tricicletă. La un meci cu CFR, la inițiativa lui Bocciu, m-au adus băieții la stadion și trebuia să salut galeria. Eram dus cu un cărucior cu rotile. Acolo m-o fi văzut domnul Șucu, o fi întrebat cine sunt, o fi aflat povestea mea. I s-a spus probabil că mă plângeam că aș avea nevoie de o tricicletă pliabilă, pe care s-o pot ține în casă. Așa că m-a sunat asistenta dânsului, o doamnă foarte drăguță, care m-a întrebat de ce am nevoie. Și m-am ales cu această tricicletă nouă, plus o baterie de rezervă”.
Planurile sale sunt clare: „Acum o să pot să merg iar singur pe Giulești! Mi-am dorit una care să aibă autonomie mai mare, de 50 de kilometri, ca să pot ajunge de acasă pe Giulești, la meciuri, măcar când e vreme bună, că ăsta e țelul. Prinde chiar și 25 de kilometri pe oră. Până la stadion am cam 15 kilometri, așa că o să fac o oră. Nu contează, pentru Rapid merg oricât. Am venit eu pe jos de la Ploiești, acum 58 de ani. Important e să mai pot merge singur la meciurile Rapidului, măcar la dus. Că la întoarcere se găsește un băiat din galerie să mă ducă acasă”.
Prima utilizare a tricicletei a fost un moment special: „Are 3 viteze. Acum nu mă mai prind rușii nici cu tancul”. Prietenii săi de la bloc au fost bucuroși să-l vadă din nou afară, iar el a subliniat cât de mult înseamnă această libertate redobândită: „Nici nu știți ce înseamnă asta pentru mine, după atâtea luni în care am stat numai pe pat, în casă”.
În ceea ce privește Rapidul și actualul antrenor, Marius Șumudică, Mihai Ioan a fost tranșant: „Eu nu am fost deloc un supoter al lui Marius Șumudică. Dar pentru binele Rapidului, poate să vină antrenor și Brejnev sau Putin! Nu e asta important, Rapidul contează! Văd că lui Șumudică îi merge și asta mă bucură, pentru că și mie, ca suporter al Rapidului, mi-e foarte bine. Nu pot însă să uit de acel meci cu Sportul, unde juca el atunci, că s-a bucurat mai rău decât Cristiano Ronaldo când ne-a dat gol. De atunci, mamăăă! Am prins o boală pe el! Și după aia, au fost toate fițele astea pe care le-a făcut în ultimul timp, că «Rapidul pentru mine a murit», că el e la alt nivel ca să vină la Rapid în Liga a II-a și câte altele. Dar să-i meargă în continuare din plin, să ajungem campioni ai Europei! Însă eu la suflet nu-l am!”.
Mihai Ioan a vorbit și despre trecutul galeriei Rapidului, exprimându-și regretul față de schimbările survenite: „Sunt supărat că există disensiuni în galerie. Acolo se întâmplă ceva urât. Noi eram altfel. Pe vremea aceea nu erau brigăzi, eram toți la fel, eram frați. Nu ne ajuta nimeni cu nimic niciodată. Strângeam bani de la oameni, câte un leu-doi, fiecare cum avea, să-i dăm nașului șpagă ca să mergem cu trenul prin deplasări, că nu ne permiteam să ne luăm bilete”.
A reamintit contribuția sa la cultura suporterilor Rapidului: „Eu am introdus eșarfele pe stadioane, bannerele. Prima scenografie clar eu am făcut-o. Am cumpărat sute de maiouri albe, că era iarnă, iar lumea era îmbrăcată în haine de culoare închisă. Au tras pe deasupra acele maiouri și am făcut un «R» imens. Asta pe la începutul anilor ’70”.
În ceea ce privește dorințele sale pentru Rapid, a spus: „Ce-mi doresc cu Rapid? Campionatul! Acum, ce o să întâmple, Dumnezeu cu mila! Că e aproape imposibil să luăm titlul acum, și asta e adevărat. Dar sper să luăm Cupa, de care suntem mai aproape. Dacă nu, să prindem măcar ultimul loc de cupe europene!”.
Sursa: www.gsp.ro
Urmărește știrile desprerapid.ro și pe Google News