De la profanarea cimitirelor şi radicalizarea galeriilor de fotbal, până la utilizarea simbolurilor neonaziste ca „accesorii” urbane, antisemitismul în România înregistrează o recrudescenţă alarmantă în perioada 2025-2026.
În timp ce spaţiul public devine scena unei dispute simbolice între memoria victimelor Holocaustului şi glorificarea figurilor extremiste, autorităţile par să rămână într-o etapă de „stingere a incendiilor”.
Marius Cazan, cercetător la Institutul „Elie Wiesel”, explică pentru news.ro modul în care eşecul reglementărilor digitale şi instrumentalizarea politică au transformat violenţa de limbaj, începută în pandemie, în instigări directe care testează capacitatea de reacţie a statului român.
Fenomenul de radicalizare a unor grupări de suporteri a devenit tot mai vizibil în zona fotbalului românesc. Potrivit raportului Institutului Elie Wiesel pe 2026 în care sunt analizate toate manifestările antisemite din ultimul an, anumite galerii au ajuns să folosească în mod repetat simboluri asociate fascismului şi neonazismului, transformând stadionul şi reţelele sociale în spaţii de propagare a unor mesaje extremiste.
Textul integral poate fi citit pe site-ul sursă: www.sport.ro